Filip în Samaria

Saul, viitorul apostol şi misionar, îşi face prima apariţie în Biblie cu ocazia uciderii cu pietre a diaconului Ştefan, primul martir creştin, însă acest val de persecuţii a contribuit la o şi mai mare răspândire a Evangheliei.

Care a fost consecinţa persecutării bisericii din Ierusalim?

Faptele 8:1-6
1. Saul se învoise la uciderea lui Ştefan. În ziua aceea, s-a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Şi toţi, afară de apostoli, s-au împrăştiat prin părţile Iudeii şi ale Samariei.
2. Nişte oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ştefan şi l-au jelit cu mare tânguire.
3. Saul, de partea lui, făcea prăpăd în biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbaţi şi pe femei şi-i arunca în temniţă.
4. Cei ce se împrăştiaseră mergeau din loc în loc şi propovăduiau Cuvântul.
5. Filip s-a coborât în cetatea Samariei şi le-a propovăduit pe Hristos.
6. Noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit şi au văzut semnele pe care le făcea.

Samaria a fost prima „staţie” pe traseul răspândirii creştinismului. Samaritenii se considerau descendenţii israeliţilor rămaşi în urmă după ce Asiria a dus în exil majoritatea populaţiei, în anul 722 î. Hr. însă iudeii îi considerau descendenţii străinilor pe care asirienii i-au forţat să se stabilească în Israel. în vremea Noului Testament, relaţiile dintre iudei şi samariteni erau marcate de tensiuni şi de izbucniri violente. Cu toate acestea, după cum am văzut deja, Domnul Isus a deschis calea pentru lucrarea misionară în această regiune, cu ocazia discuţiei Sale cu femeia samariteană, care, la rândul ei, a început să îi „evanghelizeze” pe cei din poporul ei.

Chemarea lui Filip de a sluji la mese s-a transformat în chemarea de a lucra ca evanghelist misionar printre samariteni. Deşi se refugiase din Ierusalim din cauza persecuţiei religioase, el nu şi-a pierdut timpul. A dat de veste că Mesia, cel aşteptat deopotrivă de iudei şi de samariteni, venise (Faptele 8:5,12).

De cât succes s-a bucurat lucrarea lui Filip în Samaria?

Faptele 8:5-15
5. Filip s-a coborât în cetatea Samariei şi le-a propovăduit pe Hristos.
6. Noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit şi au văzut semnele pe care le făcea.
7. Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi.
8. Şi a fost o mare bucurie în cetatea aceasta.
9. În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea şi punea în uimire pe poporul Samariei.
10. Toţi, de la mic până la mare, îl ascultau cu luare aminte şi ziceau: „Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte „mare”.”
11. Îl ascultau cu luare aminte, pentru că multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui.
12. Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atât bărbaţi cât şi femei.
13. Chiar Simon a crezut; şi după ce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip şi privea cu uimire minunile şi semnele mari care se făceau.
14. Apostolii care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan.
15. Aceştia au venit la samariteni şi s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt.

Domnul a lucrat într-un mod impresionant prin Filip în acest prim câmp misionar străin. Afirmaţia că „iudeii… n-au legături cu samaritenii” devenise un lucru de domeniul trecutului.

Ce duşmănie, ranchiună şi prejudecăţi care ţi-au otrăvit sufletul ar trebui să devină lucruri de domeniul trecutului? Oare n-a venit timpul să le laşi în urmă? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO