Rupe tăcerea: Vorbește!
Ascultarea face mai mult decât jert fele.
(1 Samuel 15:22)
Când am devenit creştină şi am învăţat ce înseamnă să fii evanghelist, n-am mai putut să tac. Oriunde mergeam împărtăşeam vestea bună a mân tuirii: la muncă, acasă, printre vecini, necunoscuţi şi prieteni. Pur şi simplu, nu puteam să tac. Dar, trecând anii şi devenind mai ocupată cu studiile şi cu viaţa de familie, m-am obişnuit -şi chiar era mai confortabil -să stau, să mă dau la o parte şi să-i las pe alţii să facă asta. Devenisem atât de comodă, încât mă rugam să nu fiu cumva chemată să fac ceva. Mai târziu totuşi, Domnul mi-a arătat că aveam nevoie să-mi schimb gândirea. Mi-am dat seama că era foarte dificil. Dar Dumnezeu pusese la cale un plan ca să-mi vină în ajutor.
N-am avut maşină aproape o lună, aşa că a trebuit să folosesc transportul în comun, în special serviciul de taxi. În prima zi când am intrat în staţia de taxi, mi-am adus aminte de multele ocazii în care, cu ani înainte, le împărtăşeam Cuvântul lui Dumnezeu angajaţilor şi şoferilor. Am zâmbit, dar fără nici cea mai mică idee că aici voia Dumnezeu să mă aducă. În pri mele două săptămâni de navetă, m-am gândit eu, voi putea foarte simplu să fredonez melodia unor bine cunoscute imnuri creştine, precum: ,,Îţi predau întreaga viaţă’: ,,Aşa cum sunt’: „Ce fericire, am pe Isus” sau un alt imn ca un mod de a împărtăşi Cuvântul lui Dumnezeu cu ceilalţi tovarăşi de călătorie. Dar deja din a treia săptămână simţeam imboldul din ce în ce mai tare de a deschide gura şi a vorbi din Cuvânt, deşi acum îmi era aşa de teamă, că încă refuzam să o fac.
Totuşi, într-o seară, la timpul de devoţiune personală, am citit din cartea Christian Service că „spiritul lui Hristos este un spirit misionar” (p. 101) şi din cartea Viaţa cond usă de scopuri, de Rick Warren, unde am citit că „Noe a ascultat în mod deplin (fără să treacă cu vederea nicio instrucţiune) şi a ascultat întocmai (a făcut totul în modul şi la timpul dorit de Dumnezeu) … Ascultarea întârziată înseamnă neascultare deplină” (p. 72). Fără să mai aştept, m-am umilit, pocăindu-mă de păcatele mele şi am hotărât să urmez o cale diferită.
În ziua următoare, intrând în staţia de taxi, îmi cunoşteam misiunea. Am luat un taxi şi, în timp ce acesta mă ducea la destinaţia dorită, mi-am deschis gura, împărtăşind vestea bună a mântuirii.
Păstrezi şi tu tăcerea atunci când ar trebui să vorbeşti? Nu lăsa ca moar tea, îngerii, stăpânirile sau puterile, lucrurile de acum sau cele viitoare, înălţimea, adâncimea sau orice altă făptură să te oprească de la a face voia lui Dumnezeu (Romani 8:38,39).
THAMER CASSANDRA SMIKLE
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
