[joi, 6 mai] Israelul spiritual

 

 

În ciuda greșelilor și a eșecului Israelului antic, Domnul nu a renunțat la planul Său de a avea un popor credincios care să-I slujească. De fapt, Vechiul Testament privea înainte la timpul când Domnul avea să înființeze Israelul spiritual, un grup loial de credincioși, evrei și neamuri, care avea să ducă mai departe lucrarea de predicare a Evangheliei în lume. Bine ați venit în biserica primară!

 

6. Citește Galateni 3:26-29:

 

„26 Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Isus. 27 Toţi care aţi fost botezaţi pentru Hristos v-aţi îmbrăcat cu Hristos. 28 Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una în Hristos Isus. 29 Şi dacă sunteţi ai lui Hristos, sunteţi „sămânţa” lui Avraam, moştenitori prin făgăduinţă”.

 

a) Despre ce făgăduință vorbește Pavel în versetul 29?

 

b) Care este elementul-cheie care face din cineva moștenitorul acestor făgăduințe?
(Galateni 3:26)

 

c) De ce dă Pavel la o parte diferențele de gen, naționalitate și statut social?

 

d) Ce înseamnă să fim „una în Hristos”?

 

e) Cum ne ajută Romani 4:16,17 să înțelegem ceea ce spune Pavel în Galateni 3:26-29?

 

 

Ca fiu al lui Avraam, Isus Hristos a devenit într-un mod special moștenitorul făgăduințelor legământului. Prin botez ne-am înrudit cu Isus și prin El obținem dreptul de a fi părtași la făgăduințele făcute lui Avraam. Astfel, tot ceea ce Dumnezeu i-a promis lui Avraam se regăsește în Hristos, iar promisiunile devin ale noastre nu datorită naționalității, rasei sau genului, ci prin harul pe care Dumnezeu îl revarsă asupra noastră prin credință.

 

„Darul făcut lui Avraam și seminței lui nu cuprinde numai țara Canaanului, ci tot pământul. Așa spune apostolul, că făgăduința ca să fie el moștenitor al lumii n-a fost făcută lui Avraam, nici seminței lui prin lege, ci prin îndreptățirea prin credință (Romani 4:13). În Biblie ni se vorbește în mod clar că făgăduințele făcute lui Avraam urmează să fie împlinite prin Hristos. […] [Cei credincioși devin] moștenitori «la o moștenire nestricăcioasă și neîntinată, care nu se poate veșteji» (1 Petru 1:4), un pământ eliberat de blestemul păcatului.” ̶ Ellen G. White, „Patriarhi și profeți”, p. 170. Această făgăduință se va împlini în mod literal atunci când cei sfinți vor trăi veșnic pe noul pământ, împreună cu Isus Hristos (Daniel 7:27).

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO