[joi, 31 decembrie] Cântarea de dragoste prevestitoare de rău

 

 

10. Citește cântarea din Isaia 5:1-7. Care este semnificația acestei pilde?

 

„Voi cânta Preaiubitului meu cântarea Preaiubitului meu despre via Lui. Preaiubitul meu avea o vie pe o câmpie foarte mănoasă. 2 I-a săpat pământul, l-a curăţat de pietre şi a sădit în el viţele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei şi a săpat şi un teasc, apoi trăgea nădejde că are să-I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici. 3 „Acum dar – zice Domnul –, locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, judecaţi voi între Mine şi via Mea! 4 Ce aş mai fi putut face viei Mele şi nu i-am făcut? Pentru ce a făcut ea struguri sălbatici, când Eu mă aşteptam să facă struguri buni? 5 Vă voi spune însă acum ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare; 6 o voi pustii; nu va mai fi curăţată, nici săpată; spini şi mărăcini vor creşte în ea! Voi porunci şi norilor să nu mai plouă peste ea.” 7 Via Domnului oştirilor este casa lui Israel, şi bărbaţii lui Iuda sunt viţa pe care o iubea. El se aştepta la judecată şi, când colo, iată sânge vărsat! Se aştepta la dreptate şi, când colo, iată strigăte de apăsare!”

 

Dumnezeu explică înțelesul pildei doar la sfârșit, în versetul 7. Cu ajutorul pildei, El îi ajută pe oameni să privească la ei înșiși în mod obiectiv ca să-și recunoască adevărata lor stare. Dumnezeu a folosit în mod eficient această abordare cu împăratul David (2 Samuel 12:1-13). Numind această cântare „cântarea de dragoste”, Dumnezeu descoperă de la bun început care este motivația Lui față de popor. Relația Sa cu israeliții își are originea în caracterul Său, care este dragoste (1 Ioan 4:8). El așteaptă, în schimb, un răspuns al dragostei. Dar, în loc de „struguri buni”, are parte de „struguri sălbatici”, care, în ebraică înseamnă „lucruri care miros urât”.

 

11. Ce vrea să spună Domnul prin cuvintele din versetul 4?

 

Când noi păcătuim, Dumnezeu nu ne desparte imediat de El, retrăgându-Și ocrotirea și nimicindu-ne. Cu răbdare, El ne mai dă o șansă să fim iertați (2 Petru 3:9). El nu-l îndepărtează pe niciun om care răspunde mesajului Său, ci face apel atâta timp cât mai este speranță că va primi un răspuns. El nu Se împacă imediat cu refuzul nostru, pentru că știe că suntem neștiutori și amăgiți de păcat. Dar, dacă nu ajunge nicăieri cu noi, El acceptă alegerea noastră și ne lasă să rămânem pe calea pe care am ales să fim (Apocalipsa 22:11).

 

Dacă respingem în mod repetat apelurile lui Dumnezeu făcute prin Duhul Sfânt, putem ajunge la un punct fără întoarcere (Matei 12:31,32). Este periculos să-I întoarcem spatele lui Dumnezeu (Evrei 6:4-6). El nu poate să facă mai mult, pentru că ne respectă libertatea de a alege.

 

Gândește-te la textul din Isaia 5:4, în lumina crucii. Cum poate jertfa de la cruce să ne întărească siguranța mântuirii și cum ne poate motiva să ne pocăim și să ne schimbăm căile?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO