[miercuri, 11 noiembrie] Frumusețea sfințeniei


 

5. Încearcă să îți imaginezi scenele din cântarea de laudă a lui David. Ce putem învăța de aici despre închinare?

 

1 Cronici 16:1,8-36

„1 După ce au adus chivotul lui Dumnezeu, l-au pus în mijlocul cortului pe care-l întinsese David pentru el şi au adus înaintea lui Dumnezeu arderi-de-tot şi jertfe de mulţumiri”.

 

„8 Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui, faceţi cunoscute printre popoare faptele Lui înalte! 9 Cântaţi, cântaţi în cinstea Lui! Vorbiţi despre toate minunile Lui! 10 Făliţi-vă cu Numele Lui cel sfânt! Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul! 11 Căutaţi pe Domnul şi sprijinul Lui, căutaţi necurmat Faţa Lui! 12 Aduceţi-vă aminte de minunile pe care le-a făcut, de minunile Lui şi de judecăţile rostite de gura Lui, 13 voi, sămânţa lui Israel, robul Său, copiii lui Iacov, aleşii Lui! 14 Domnul este Dumnezeul nostru; judecăţile Lui se împlinesc pe tot pământul. 15 Aduceţi-vă aminte totdeauna de legământul Său; de făgăduinţele Lui, făcute pentru o mie de neamuri de oameni, 16 de legământul pe care l-a făcut cu Avraam şi de jurământul pe care l-a făcut lui Isaac; 17 El l-a făcut o lege pentru Iacov, un legământ veşnic pentru Israel, 18 zicând: „Îţi voi da ţara Canaanului ca moştenire care v-a căzut la împărţeală.” 19 Ei erau puţini la număr atunci, foarte puţini la număr, şi străini în ţara aceea. 20 Şi mergeau de la un neam la altul şi de la o împărăţie la un alt popor, 21 dar El n-a îngăduit nimănui să-i asuprească şi a pedepsit împăraţi din pricina lor, 22 zicând: „Nu vă atingeţi de unşii Mei, şi nu faceţi niciun rău prorocilor mei! 23 Cântaţi Domnului, toţi locuitorii pământului! Vestiţi din zi în zi mântuirea Lui; 24 povestiţi printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele minunile Lui! 25 Căci Domnul este mare şi foarte vrednic de laudă, El este de temut mai presus de toţi dumnezeii, 26 căci toţi dumnezeii popoarelor sunt idoli, dar Domnul a făcut cerurile. 27 Măreţia şi strălucirea sunt înaintea Feţei Lui, tăria şi bucuria sunt în locaşul Lui. 28 Familii de popoare, daţi Domnului, daţi Domnului slavă şi cinste! 29 Daţi Domnului slavă pentru Numele Lui! Aduceţi daruri şi veniţi înaintea Lui, închinaţi-vă înaintea Domnului cu podoabe sfinte. 30 Tremuraţi înaintea Lui, toţi locuitorii pământului! Căci lumea este întărită şi nu se clatină. 31 Să se bucure cerurile şi să se veselească pământul! Să se spună printre neamuri că Domnul împărăţeşte! 32 Să urle marea cu tot ce este în ea! Câmpia să se veselească împreună cu tot ce este pe ea! 33 Să chiuie copacii din pădure înaintea Domnului! Căci El vine să judece pământul. 34 Lăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea Lui ţine în veac! 35 Ziceţi: ‘Mântuieşte-ne, Dumnezeul mântuirii, strânge-ne şi scoate-ne din mijlocul neamurilor, ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt şi să ne punem slava în a Te lăuda! 36 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din veşnicie în veşnicie!’ ” Şi tot poporul a zis: „Amin!” şi lăuda pe Domnul!”

 

 

Locul închinării era cortul întâlnirii în care Dumnezeu sălășluise cu vechiul Israel și locul în care planul de mântuire îi fusese descoperit poporului. Prin urmare, în centrul închinării și al educației cu privire la închinare trebuie să fie Isus și planul de mântuire, toate acestea fiind prefigurate în serviciul de la cortul întâlnirii. Totul este lipsit de sens fără speranța vieții veșnice oferite prin moartea Lui sacrificială și înlocuitoare de pe cruce, indiferent de orice altceva a făcut Dumnezeu pentru noi care merită laudă și închinare.

 

De asemenea, observă dimensiunea misionară a pasajului: întreaga lume trebuia să învețe despre Dumnezeul lui Israel.

 

6. Recitește versetul 29: „Dați Domnului slavă pentru Numele Lui! Aduceți daruri și veniți înaintea Lui, închinați-vă înaintea Domnului cu podoabe sfinte” (în engl.: „în frumusețea sfințeniei” – de aici și titlul studiului de azi). Ce ar putea să însemna să ne închinăm Domnului „în frumusețea sfințeniei”?

 

În primul rând, gândește-te cât de hidos, de distrugător și de înjositor este păcatul. De asemenea, pentru noi este greu acum să ne imaginăm cât de rele, de îngrozitoare și degradante erau practicile de cult ale popoarelor din jurul Israelului, practici ce includeau, mai cu seamă, sacrificarea copiilor. Și, fără îndoială, aceste lucruri arătau ce fel de oameni erau cei care le practicau.

 

Prin contrast, Israelul antic trebuia să fie un popor sfânt, despărțit de obiceiurile rele din jurul lui. Copiii lui Israel trebuiau să fie sfinți în inimile și mințile lor – acest lucru dădea închinării lor sens și frumusețe înaintea lui Dumnezeu. În mod repetat, profeții Vechiului Testament s-au ridicat împotriva oamenilor care se închinau lui Dumnezeu în timp ce erau corupți și inimile lor erau departe de El

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO