Apoi le-a zis: „Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat; (Marcu 2:27)

Dumnezeu a creat Sabatul ca act final al săptămânii creațiunii. De fapt, în ziua a șaptea, Dumnezeu nu doar S-a odihnit, ci a creat odihna ca parte integrantă a modului în care trebuia să fie lumea. Sabatul a fost o demonstrație a felului în care noi am fost creați pentru a interacționa cu Dumnezeu și unii cu ceilalți.

De aceea, nu este deloc surprinzător să vedem că Sabatul, ca una dintre porunci în planul lui Dumnezeu pentru poporul Său, apare de foarte timpuriu în stabilirea noii națiuni israelite. Trebuia să aibă un rol central în viața evreilor.

Adesea, când vorbim despre Sabat, conversația se îndreaptă foarte rapid spre păzirea Sabatului: care sunt lucrurile pe care nu ar trebui să le facem și pe care să le facem. Oricât de importante ar fi aceste întrebări, noi trebuie să înțelegem rolul fundamental pe care Sabatul trebuia să îl aibă în lume și în viaţa poporului lui Dumnezeu ca un simbol al harului și al purtării Sale de grijă.

Așa cum a spus Domnul Isus, Sabatul zilei a șaptea a fost creat pentru om, pentru toţi oamenii. Când ne amintim cu adevărat de ziua Sabatului, acest lucru va schimba fiecare zi a săptămânii și, așa cum a demonstrat Mântuitorul, poate fi un mijloc de a le aduce binecuvântare și altora.

Biblia: 1 Samuel 31–2 Samuel 6

  1. Câți fii ai lui Saul au pierit împreună cu el în război?
  2. Ce a înțeles poporul după cântarea de jale făcută de David pentru Abner?
  3. Ce lege absurdă li s-a aplicat șchiopilor și orbilor după cucerirea cetățuii Sionului?
  4. Ce sentiment a avut Mical în inima ei, văzându-l pe David cum juca înaintea chivotului?

Evanghelizare, subcapitolul „Chemarea la o lucrare grabnică”

  1. Ce anume pare dificil în privința lucrării din orașele mari?