În Vechiul Testament, trâmbiţele aveau un rol important în viaţa zilnică a israeliţilor (Numeri 10:8-10; 2 Cronici 13:14,15). Sunetul lor le amintea de închinarea din templu, dar era şi semnal în bătălie, la vremea recoltei şi în timpul sărbătorilor. Sunetul trâmbiţelor era în relaţie directă cu rugăciunea. La templu şi de sărbători, trâmbiţele Îi „aminteau” lui Dumnezeu de legământul cu poporul Său şi le aminteau credincioşilor să se pregătească pentru „ziua Domnului” (Ioel 2:1). Într-o bătălie, sunetul de trâmbiţă, însoţit de rugăciuni, Îl chema pe Dumnezeu să-Şi scape poporul. Acesta este fundalul trâmbiţelor din Apocalipsa.

2. Asupra cui cad judecăţile celor şapte trâmbiţe?

Apocalipsa 8:13
M-am uitat şi am auzit un vultur care zbura prin mijlocul cerului şi zicea cu glas tare: „Vai, vai, vai de locuitorii pământului din pricina celorlalte sunete de trâmbiţă ale celor trei îngeri care au să mai sune.”

Apocalipsa 9:4
Li s-a zis să nu vatăme iarba pământului, nici vreo verdeaţă, nici vreun copac, ci numai pe oamenii care n-aveau pe frunte pecetea lui Dumnezeu.

Evenimentele descrise aici indică intervenţia lui Dumnezeu ca răspuns la rugăciunile poporului Său. Dacă peceţile se referă în special la cei care mărturisesc a fi poporul lui Dumnezeu, trâmbiţele anunţă judecăţile împotriva locuitorilor pământului (vezi Apocalipsa 8:13) şi îi avertizează pe oameni să se pocăiască până nu e prea târziu.

Cele şapte trâmbiţe acoperă perioada dintre timpul lui Ioan şi finalul istoriei acestui pământ (vezi Apocalipsa 11:15-18). Ele sună în timp ce în cer se desfăşoară mijlocirea (8:3-6) şi pe pământ este propovă- duită Evanghelia (10:8 – 11:14). Judecăţile vestite de trâmbiţe sunt parţiale – afectează a treia parte a pământului. Trâmbiţa a şaptea anunţă că Dumnezeu preia conducerea care I se cuvine. Trâmbiţele corespund în mare perioadelor acoperite de cele şapte biserici:

a) Primele două vestesc judecăţile asupra naţiunilor care L-au răstignit pe Hristos şi au persecutat biserica primară: Ierusalimul răzvrătit şi Imperiul Roman.

b) Trâmbiţele a treia şi a patra arată reacţia Cerului la apostazia din epoca medievală şi la cea de după Reformă.

c) Trâmbiţele a cincea şi a şasea descriu situaţia lumii de după Iluminism, caracterizată de o activitate demonică largă pentru a strânge lumea la bătălia de la Armaghedon.

Istoria lumii este sângeroasă, plină de durere și tristețe. Cum sunt lucrurile care ne-au fost promise prin Isus?