Apocalipsa 5 descrie unul dintre evenimentele decisive din istoria planului de mântuire: intrarea lui Hristos în sanctuarul ceresc ca Împărat şi Mare-Preot, pentru lucrarea Sa de după răstignire. Ocupându-Şi locul pe tronul ceresc la dreapta Tatălui (Evrei 12:2; vezi şi Apocalipsa 3:21), El duce la bun sfârşit planul de mântuire. În acelaşi timp, El mijloceşte pentru noi în sanctuarul ceresc şi ne asigură intrarea liberă la Dumnezeu şi iertarea păcatelor.

7. Ce importanţă avea înălţarea lui Hristos la cer pentru coborârea Duhului Sfânt? De ce nu a coborât Duhul asupra ucenicilor înainte ca Isus să e proslăvit?

Faptele 2:32-36
32. Dumnezeu a înviat pe acest Isus, şi noi toţi suntem martori ai Lui.
33. Şi acum, odată ce S-a înălţat prin dreapta lui Dumnezeu şi a primit de la Tatăl făgăduinţa Duhului Sfânt, a turnat ce vedeţi şi auziţi.
34. Căci David nu s-a suit în ceruri, ci el singur zice: „Domnul a zis Domnului meu: „Şezi la dreapta Mea,
35. până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale.”
36. Să ştie bine, dar, toată casa lui Israel, că Dumnezeu a făcut Domn şi Hristos pe acest Isus pe care L-aţi răstignit voi.”

Ioan 7:39
Spunea cuvintele acestea despre Duhul pe care aveau să-L primească cei ce vor crede în El. Căci Duhul Sfânt încă nu fusese dat, fiindcă Isus nu fusese încă proslăvit.

Înălţarea lui Hristos în sanctuarul ceresc a fost urmată de coborârea Duhul Sfânt asupra ucenicilor. Apocalipsa 5:6 menţionează că cele şapte Duhuri sunt „trimise în tot pământul”. Numărul şapte denotă lucrarea Duhului Sfânt în lume în totalitatea ei. Până la acest moment, Duhul Sfânt apare de obicei înaintea tronului (vezi Apocalipsa 1:4;vezi Apocalipsa 4:5 ), însă, odată cu întronarea lui Hristos, El este trimis pe pământ. Trimiterea aceasta este legată de o nouă etapă a lucrării lui Hristos, aceea de după Calvar. Ea era semnul că IsusSe înfăţişase înaintea Tatălui şi că jertfa Sa în favoarea oamenilor fusese acceptată.

„Înălţarea lui Isus la cer a fost semnalul că urmaşii Lui aveau să primească binecuvântata făgăduinţă. (…) Când a trecut prin porţile cerului, Hristos a fost întronat în timp ce îngerii care-L înconjurau I se închinau. De îndată ce această ceremonie s-a încheiat, Duhul Sfânt a coborât asupra ucenicilor în torente bogate şi Hristos a fost cu adevărat proslăvit, chiar cu slava pe care o avusese la Tatăl din veşnicie. Revărsarea Duhului Sfânt din Ziua Cincizecimii a fost comunicarea din partea Cerului că întronarea Mântuitorului a avut loc. Potrivit făgăduinţei Sale, El a trimis din ceruri Duhul Sfânt asupra urmaşilor Săi, ca un semn că El a primit, ca Preot şi Împărat, toată puterea în cer şi pe pământ şi că El era Cel Uns peste poporul Său” (Ellen G. White, Faptele apostolilor, ed. 2014, p. 30).

Citește Evrei 4:16 și Evrei 8:1. Cum te simți la gândul că Isus stă pe tronul ceresc ca Împărat și Preot al nostru? Ce influență are acest adevăr asupra atitudinii tale față de diversele situații prin care treci și asupra atitudinii tale față de viitor?

Evrei 4:16
Să ne apropiem, dar, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.

Evrei 8:1
Punctul cel mai însemnat al celor spuse este că avem un Mare Preot care S-a aşezat la dreapta scaunului de domnie al Măririi, în ceruri,