3. Citeşte textele de mai jos care conţin diverse nume ale lui Isus şi unele descrieri ale Lui şi ale faptelor Sale trecute, prezente sau viitoare. Ce ne descoperă ele despre Isus?

Apocalipsa 1:5
Și din partea lui Isus Hristos, Martorul credincios, Cel întâi născut din morţi, Domnul împăraţilor pământului! A Lui, care ne iubeşte, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său.

Apocalipsa 1:18
Cel Viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu ţin cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor.

Apocalipsa 5:8,9
8. Când a luat cartea, cele patru făpturi vii şi cei douăzeci şi patru de bătrâni s-au aruncat la pământ înaintea Mielului, având fiecare câte o lăută şi potire de aur pline cu tămâie, care sunt rugăciunile sfinţilor.
9. Şi cântau o cântare nouă şi ziceau: „Vrednic eşti Tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile: căci ai fost junghiat şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam.

Apocalipsa 19:11-15
11. Apoi am văzut cerul deschis, şi iată că s-a arătat un cal alb! Cel ce stătea pe el se cheamă „Cel credincios – şi „Cel adevărat”, şi El judecă şi Se luptă cu dreptate.
12. Ochii Lui erau ca para focului; capul îl avea încununat cu multe cununi împărăteşti şi purta un nume scris pe care nimeni nu-l ştie, decât numai El singur.
13. Era îmbrăcat cu o haină înmuiată în sânge. Numele Lui este: „Cuvântul lui Dumnezeu.”
14. Oştile din cer Îl urmau călare pe cai albi, îmbrăcate cu in subţire, alb şi curat.
15. Din gura Lui ieşea o sabie ascuţită, ca să lovească neamurile cu ea, pe care le va cârmui cu un toiag de fier. Şi va călca cu picioarele teascul vinului mâniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu.

Apocalipsa 21:6
Apoi mi-a zis: „S-a isprăvit! Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ce îi este sete îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii.

Acestea sunt doar câteva texte din Apocalipsa care ni-L descriu pe Isus în diferitele Sale roluri şi funcţii. El este Mielul, o referire la prima Sa venire, când S-a dat ca jertfă pentru păcatele noastre: „Măturaţi aluatul cel vechi, ca să fiţi o plămădeală nouă, cum şi sunteţi, fără aluat, căci Hristos, Paştele nostru, a fost jertfit” (1 Corinteni 5:7). De asemenea, El este Acela care a „fost mort” şi care este „viu în vecii vecilor” (Apocalipsa 1:18), o referire la moartea şi învierea Sa. „Aşa este scris şi aşa trebuia să pătimească Hristos şi să învieze a treia zi dintre cei morţi” (Luca 24:46). Iar în Apocalipsa 19:11-15 este înfăţişat în rolul de la a doua Sa venire, când Se va întoarce cu putere, slavă şi judecată. „Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi, şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui” (Matei 16:27).

Cum ne putem forma obiceiul de a aşeza viaţa, moartea, învierea şi revenirea lui Isus în centrul existenţei noastre şi la baza deciziilor morale pe care le luăm?