Administrarea creştină a vieţii şi sfinţirea

Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţire. 1 Tesaloniceni 4:7

Administrarea creştină este un subiect atât de amplu şi de profund încât se poate întâmpla să nu mai vedem imaginea de ansamblu din cauza numeroaselor detalii. Ea este şi simplă, şi complexă şi, de aceea, poate fi uşor răstălmăcită. Fără ea, nici creştinul şi nici biserica nu ar putea exista ori funcţiona. A fi creştin înseamnă şi a fi un bun administrator al bunurilor lui Dumnezeu.

„Ea nu este nici o teorie, nici o filosofie, ci este un program de activitate. Practic, este legea creştină a vieţii. […] Ea este necesară pentru o concepţie adecvată asupra vieţii şi este esenţială pentru o experienţă religioasă autentică, activă. Nu este doar o chestiune de consimţământ mental, ci un act de voinţă şi un acord clar şi hotărât, cu implicaţii asupra întregului perimetru al vieţii.” – LeRoy E. Froom, Stewardship in Its Larger Aspects, p. 5

Care sunt componentele esenţiale ale administrării creştine? Săptămâna aceasta, ne vom ocupa mai pe larg de câteva aspecte ale responsabilităţii creştinului.

10-17 martie – Săptămâna de Rugăciune a tineretului

BIBLIA ȘI CARTEA PROFEȚI ȘI REGI
STUDIU LA RÂND

Biblia: Marcu 1–7

  1. Cum a fost afectată lucrarea lui Isus de vindecarea leprosului?
  2. Ce făcea Isus pentru ca oamenii să fie în stare să priceapă Cuvântul?
  3. În ce ținut istoric s-a dus un om vindecat de Isus să vestească ce făcuse Domnul pentru el?
  4. Ce poruncă le-a dat Isus ucenicilor, chiar înainte de prima înmulțire a pâinilor?

Istoria mântuirii, capitolul 2

  1. În ce consta munca lui Adam și a Evei în Eden?