Pavel îi scrie lui Timotei: „«Să nu legi gura boului când treieră bucate» şi «Vrednic este lucrătorul de plata lui»” (1 Timotei 5:18), citându-l aici pe Moise, (Deuteronomul 25:4) şi, respectiv, pe Domnul Isus (Luca 10:7). Se pare că regula cu privire la animalele de povară circula sub formă de proverb şi transmitea ideea că este corect ca boul să pască în timp ce trage la jug. La fel, al doilea proverb arată că lucrătorii devotaţi care propovăduiesc Evanghelia ar trebui retribuiţi.

Dumnezeu creează şi operează prin sisteme. El a conceput sistemul solar, ecosistemul, sistemul digestiv, sistemul nervos etc. Sistemul zecimii a fost rânduit de Dumnezeu pentru leviţi (Numeri 18:26) ca să îngrijească de sanctuar şi ca să-şi întreţină existenţa. Echivalentul contemporan, în cadrul bisericii, sunt cei care îşi dedică viaţa predicării Evangheliei. Sistemul zecimii este mijlocul ales de Dumnezeu pentru susţinerea pastorilor şi a fost utilizat pe tot parcursul istoriei. Susţinerea lucrătorilor în acest mod este fundamentală pentru lucrarea lui Dumnezeu.

4. Ce le spune Pavel corintenilor şi care este implicaţia morală a afirmaţiei sale?

1 Corinteni 9:14
Tot aşa, Domnul a rânduit ca cei ce propovăduiesc Evanghelia să trăiască din Evanghelie.

2 Corinteni 11:7-10
7. Sau am făcut un păcat, când m-am smerit pe mine însumi, ca să fiţi înălţaţi voi, şi v-am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu?
8. Am despuiat alte biserici, primind de la ele o plată, ca să vă pot sluji vouă.
9. Şi când eram la voi şi m-am găsit în nevoie, n-am fost sarcină nimănui; căci de nevoile mele au îngrijit fraţii, când veniseră din Macedonia. În toate m-am ferit şi mă voi feri să vă îngreuiez cu ceva.
10. Pe adevărul lui Hristos care este în mine, nimeni nu-mi va răpi această pricină de laudă în ţinuturile Ahaiei!

Când declară „am despuiat alte biserici, primind de la ele o plată, ca să vă pot sluji vouă” (2 Corinteni 11:8), Pavel se referă la faptul că fusese susţinut de o biserică macedoneană săracă pentru a sluji unei biserici corintene bogate. Ideea este că propovăduitorii Evangheliei merită remuneraţi.

Zecimea are un scop anume şi trebuie utilizată numai în acest scop. „Zecimea este pusă deoparte pentru o întrebuinţare specială. Ea nu trebuie să fie considerată un fond neînsemnat. Ea trebuie consacrată în mod special susţinerii celor care duc lumii solia lui Dumnezeu şi nu ar trebui întrebuinţată în alte scopuri.” – Ellen G. White, Sfaturi privind administrarea creştină a vieţii, ed. 2007, p. 80

Citeşte Leviticul 27:30. Cum se aplică acest principiu la noi astăzi?

Leviticul 27:30


Orice zeciuială din pământ, fie din roadele pământului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului.

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO