8. Ce contrast ne este prezentat în Romani 5:18,19? Ce speranţă avem în Hristos?

Romani 5:18,19
18. … Astfel, dar, după cum printr-o singură greşeală a venit o osândă care a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa.
19. Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur Om, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi.

Tot ce am primit de la Adam este sentinţa de moarte. Dar Hristos a intervenit şi a păşit pe terenul unde căzuse Adam şi a trecut toate testele în locul omului. El a reparat eşecul lui Adam şi căderea sa ruşinoasă şi astfel, ca înlocuitor al nostru, ne-a pus pe noi pe un teren privilegiat înaintea lui Dumnezeu. De aceea, Isus este „Cel de-al doilea Adam”.

„Al doilea Adam a fost un agent moral liber, răspunzător pentru comportamentul Lui. Înconjurat de influenţe deosebit de subtile şi amăgitoare, El S-a aflat într-o situaţie mult mai puţin favorabilă decât primul Adam pentru a trăi o viaţă fără păcat. Dar, deşi a trăit în mijlocul celor păcătoşi, El S-a împotrivit fiecărei ispite de a păcătui şi și-a păstrat nevinovăţia. El a fost tot timpul fără păcat.” – Comentariile Ellen G. White în Comentariul biblic AZŞ, vol. 6, p. 1074

9. Ce deosebiri între consecinţele faptelor lui Adam și ale faptelor lui Hristos sunt prezentate în Romani 5:15-19?

Romani 5:15-19
15. Dar cu darul fără plată nu este ca şi cu greşeala; căci, dacă prin greşeala unuia singur, cei mulţi au fost loviţi cu moartea, apoi cu mult mai mult harul lui Dumnezeu şi darul pe care ni l-a făcut harul acesta într-un singur Om, adică în Isus Hristos, s-au dat din belşug celor mulţi.
16. Şi darul fără plată nu vine ca prin acel unul care a păcătuit; căci judecata venită de la unul a adus osânda; dar darul fără plată, venit în urma multor greşeli, a adus o hotărâre de iertare.
17. Dacă deci prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii, vor domni în viaţă prin acel Unul singur, care este Isus Hristos!)
18. … Astfel, dar, după cum printr-o singură greşeală a venit o osândă care a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa.
19. Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur Om, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi.

Observă termenii aşezaţi în opoziţie: moartea şi viaţa; neascultare şi ascultarea; osânda şi hotărârea de iertare; păcatul şi neprihănirea. Isus a venit şi a reparat tot ce a stricat Adam!

De asemenea, este interesant că, în versetele 15-17, cuvântul „darul” apare de cinci ori. De cinci ori! Ideea este simplă: Pavel subliniază că îndreptăţirea nu este câştigată, ci este oferită în dar. Este ceva ce nu merităm. Ca să intrăm în posesia unui dar, nu facem decât să întindem mâna şi să-l luăm. La fel şi aici, nu trebuie decât să-l cerem prin credinţă.

Care a fost cel mai frumos dar pe care l-ai primit vreodată? De ce îl consideri cel mai frumos? L-ai apreciat mai mult pentru că l-ai primit şi nu l-ai procurat prin eforturi proprii? Ar putea darul acela să se compare câtuşi de puţin cu tot ce am primit în Isus?

Emisiunea „Școala Cuvântului” – Speranța Tv: