Este greu să înţelegem astăzi obiceiurile şi tradiţiile din anticul Imperiu Persan, locul unde se petrece acţiunea din cartea Estera. Însă ştim sigur că Domnul a lucrat prin acest imperiu la împlinirea făgăduinţelor date poporului Israel încă de pe vremea lui Avraam.

Tânăra evreică Estera a ajuns împărăteasă. Drumul ei către această poziţie diferă de drumul pe care l-au avut Iosif în Egipt şi Daniel în Babilon, dar ea a ajuns exact acolo unde dorea Domnul ca ea să fie. Modul minunat în care a lucrat Dumnezeu prin ea ne arată cum poate folosi El oamenii şi împrejurările în cadrul marii lupte.

Care ar fi fost urmările dacă decretul dat de Ahaşveroş ar fi fost adus la îndeplinire? (Gândeşte-te la planurile lui Dumnezeu cu poporul evreu şi, în mod special, la planul Său legat de venirea lui Mesia.)

Estera 3:8-11
8. Atunci Haman a zis împăratului Ahaşveroş: „În toate ţinuturile împărăţiei tale este risipit un popor deosebit între popoare, care are legi deosebite de ale tuturor popoarelor şi nu ţine legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să-l lase liniştit.
9. Dacă împăratul găseşte cu cale, să se scrie o poruncă pentru ca ei să fie nimiciţi, şi eu voi cântări zece mii de talanţi de argint în mâinile slujbaşilor, ca să-i ducă în vistieria împăratului.”
10. Împăratul şi-a scos inelul din deget şi l-a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, agaghitul, vrăjmaşul iudeilor.
11. Şi împăratul a zis lui Haman: „Îţi dăruiesc şi argintul şi pe poporul acesta; fă cu el ce vei voi.”

„Împăratul nu şi-a dat seama de consecinţele profunde care aveau să însoţească aducerea la îndeplinire a acestui decret. Satana însuşi, instigatorul din umbră al complotului, încerca să-i şteargă de pe faţa pământului pe aceia care păstrau cunoştinţa despre Dumnezeul cel adevărat” – Ellen G. White, Profeţi şi regi, Editura Viaţă şi Sănătate, ed. 2006, p. 415, (în orig., pp. 600-601). De asemenea, în acest popor urma să Se nască Mântuitorul lumii.

Interesant că totul a pornit de la închinare (Estera 3:5,8) şi de la refuzul unui grup de oameni diferiţi de a respecta legile şi tradiţiile celor aflaţi la putere. La sfârşit, desigur, va fi un alt context, însă realitatea din spatele lui – marea luptă dintre Hristos şi Satana – va fi aceeaşi. Cei care vor căuta să-I fie credincioşi lui Dumnezeu vor trece printr-o experienţă asemănătoare cu cea a iudeilor de odinioară. La sfârşitul istoriei lumii, se va da un decret ca „să fie omorâţi toţi cei ce nu se vor închina icoanei fiarei” (Apocalipsa 13:15).

De ce tindem să nu avem încredere în cei care sunt altfel decât noi? Ce adevăruri biblice legate de valoarea fiinţei umane ne arată că atitudinea aceasta este greşită? Cum putem elimina din inimile noastre această tendinţă? Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO