Studiul 1

Miercuri , 3 aprilie 2013

 

În Osea 4:1-3, se afirmă că Dumnezeu are „o judecată” sau o acuzaţie (în ebr., rîb) de adus împotriva lui Israel. Locuitorii ţării se făceau vinovaţi înaintea lui Dumnezeu, pentru că nu respectaseră condiţiile legământului. Adevărul, mila şi cunoaşterea de Dumnezeu ar fi trebuit să caracterizeze relaţia lor cu El şi acestea sunt darurile pe care El le oferă cu generozitate poporului Său cu ocazia reînnoirii legământului (Osea 2:18-20).

Osea 4

1. „Ascultaţi cuvântul Domnului, copiii lui Israel! Căci Domnul are o judecată cu locuitorii ţării, pentru că nu este adevăr, nu este îndurare, nu este cunoştinţă de Dumnezeu în ţară.
2. Fiecare jură strâmb şi minte, ucide, fură şi preacurveşte; năpăstuieşte şi face omoruri după omoruri.
3. De aceea, ţara se va jeli, toţi cei ce o locuiesc vor tânji împreună cu fiarele câmpului şi păsările cerului; chiar şi peştii mării vor pieri.

Osea 2

18. În ziua aceea, voi încheia pentru ei un legământ cu fiarele câmpului, cu păsările cerului şi cu târâtoarele pământului, voi sfărâma din ţară arcul, sabia şi orice unealtă de război şi-i voi face să locuiască în linişte.
19. Te voi logodi cu Mine pentru totdeauna; te voi logodi cu Mine prin neprihănire, judecată, mare bunătate şi îndurare;
20. te voi logodi cu Mine prin credincioşie şi vei cunoaşte pe Domnul!

Însă, din cauza păcatului, Israel nu a cunoscut aceste daruri ale harului. Relele enumerate de Osea aduseseră poporul la un pas de anarhie. Conducătorii religioşi, preoţi şi profeţi deopotrivă, erau răspunzători pentru decăderea poporului şi li se cerea socoteală pentru aportul lor. Vinovăţia lor era mare. Dacă nu se împotriveau abuzurilor şi nu condamnau actele de nedreptate, ei înşişi aveau să fie condamnaţi de Dumnezeu.

În Vechiul Testament, închinarea la idoli era considerată cel mai grav păcat, întrucât ea nega poziţia lui Dumnezeu în viaţa poporului în ansamblu şi în viaţa fiecărui individ în parte. Regatul era situat într-un climat uscat şi ploile erau esenţiale pentru desfăşurarea normală a vieţii. Israeliţii ajunseseră să creadă că binecuvântările, ca de exemplu ploaia dătătoare de viaţă, veneau de la Baal. Ca urmare, ei au construit altare pentru zeii străini şi au început să introducă practici imorale în închinare.

În acelaşi timp, clasele înstărite îi exploatau pe ţărani ca să poată plăti tributul cerut de Asiria. Mulţi săvârşeau fraude şi înşelăciuni (Osea 12:7,8). Astfel, tulburările politice şi sociale au luat locul păcii şi al prosperităţii de odinioară. Ţara se afla la un pas de haosul total.

Osea 12

7. Efraim este un negustor care are în mână o cumpănă mincinoasă. Îi place să înşele.
8. Şi Efraim zice: „Cu adevărat, m-am îmbogăţit, am făcut avere; şi în toată munca mea nu mi s-ar putea găsi nicio nelegiuire care să fie un păcat.”

Sărmanii oameni bogaţi, care susţin că-I slujesc lui Dumnezeu, sunt vrednici de milă. Ei pretind că Îl cunosc pe Dumnezeu, dar prin faptele lor Îl tăgăduiesc. Cât de mare este întunericul unora ca aceştia! Ei mărturisesc a avea credinţă în adevăr, dar faptele le contrazic mărturisirea. Dragostea pentru bogăţie îi face pe oameni egoişti, pretenţioşi şi aroganţi. Bogăţia înseamnă putere şi, adesea, ataşamentul faţă de ea perverteşte şi paralizează tot ce este nobil şi evlavios în om.” – Ellen G. White, Mărturii, vol. 2, p. 682

6. Ce relaţie există între Iacov 5:1-7 şi adevărul prezent, aşa cum este el exprimat de soliile celor trei îngeri din Apocalipsa 14:6-12?

Iacov 5

1. Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plângeţi şi tânguiţi-vă, din pricina nenorocirilor care au să vină peste voi.
2. Bogăţiile voastre au putrezit, şi hainele voastre sunt roase de molii.
3. Aurul şi argintul vostru au ruginit; şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănânce carnea! V-aţi strâns comori în zilele din urmă!
4. Iată că plata lucrătorilor care v-au secerat câmpiile, şi pe care le-aţi oprit-o prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor.
5. Aţi trăit pe pământ în plăceri şi în desfătări. V-aţi săturat inimile chiar într-o zi de măcel.
6. Aţi osândit, aţi omorât pe cel neprihănit care nu vi se împotrivea!
7. Fiţi, dar, îndelung răbdători, fraţilor, până la venirea Domnului. Iată că plugarul aşteaptă roada scumpă al pământului, şi îl aşteaptă cu răbdare, până primeşte ploaie timpurie şi târzie.

Apocalipsa 14

6. Şi am văzut un alt înger, care zbura prin mijlocul cerului cu o Evanghelie veşnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod.
7. El zicea cu glas tare: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!”
8. Apoi a urmat un alt înger, al doilea, şi a zis: „A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!”
9. Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână,
10. va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului.
11. Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei şi oricine primeşte semnul numelui ei!
12. Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.”

Indiferent de situaţia noastră financiară, ce putem face pentru a ne feri de pericolele iubirii de bogăţii?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO