2. Ce idei sunt subliniate în descrierea morţii lui Aaron? Ce lecţii putem desprinde de aici pentru noi şi pentru lucrarea pe care o facem pentru Domnul? Numeri 20,23-29

Capitolul 20 începe cu moartea Mariei şi se încheie cu moartea lui Aaron. Este clar că vechea generaţie trecea la odihnă şi noua generaţie urma să preia lucrarea şi să o ducă mai departe. Aşa se întâmplă şi în momentul de faţă, în biserica noastră. O generaţie se duce şi se ridică o alta, care, asemenea lui Elisei, trebuie „să ia mantaua”. Rămâne o întrebare: Cât va reuşi noua generaţie să înveţe din eşecurile şi din reuşitele vechii generaţii?

Observă deosebirile dintre relatarea despre moartea lui Aaron şi cea despre moartea Mariei. Moartea Mariei este amintită într-un singur verset scurt, ca şi cum ar fi survenit brusc şi pe neaşteptate. Cât de diferită este moartea lui Aaron, despre care s-a spus mai dinainte!

Înainte de a muri, Aaron, urcă pe vârful Muntelui Hor împreună cu fiul său Eleazar şi cu Moise. Acolo, în faţa adunării, Moise îi dă jos lui Aaron veşmintele preoţeşti şi îl îmbracă cu ele pe Eleazar – o imagine impresionantă a transferului slujbei de la o generaţie la alta. Aaron urma să fie „adăugat la poporul lui”, dar lucrarea lui de mare preot trebuia să continue. Cu alte cuvinte, lucrarea şi misiunea bisericii sunt mai mari decât oricare dintre lucrători, bărbaţi sau femei. Noi putem să ne îndeplinim lucrarea cu credincioşie, dar, mai devreme sau mai târziu, vom ieşi din scenă şi alţii vor prelua lucrarea exact de unde am lăsat-o şi o vor duce mai departe.

Momentul acesta trebuie să fi fost deosebit de impresionant pentru toţi cei implicaţi: Moise, conştient că nici el nu mai are mult de trăit, care îi dă jos lui Aaron veşmintele şi îl îmbracă cu ele pe nepotul lui, fiul lui Aaron; Aaron, plin de remuşcări pentru greşelile lui, care ştie că îl aşteaptă moartea; Eleazar, care stă înaintea tatălui lui, ştiind că acesta îşi trăieşte ultimele clipe, şi care preia acum greaua răspundere a slujbei de mare preot. În tot acest timp, la poalele muntelui, copiii lui Israel urmăresc evenimentul care se desfăşoară înaintea privirilor lor.

Dacă ar fi să mori mâine, ce ai lăsa în urma ta? Ce ai făcut pentru lucrarea Domnului? Cum poţi să foloseşti scurtul timp care ţi-a mai rămas? (Iacov 4,4-15)