Binecuvântările lui Dumnezeu și responsabilitatea noastră

„Întoarceți-vă la Mine și Mă voi întoarce și Eu la voi”, zice Domnul oștirilor. (Maleahi 3:7)

Satana prezintă continuu păcatele și greșelile acelora care susțin că sunt copii ai lui Dumnezeu și el necăjește îngerii lui Dumnezeu vorbind despre defectele acestora. Ce îl va aduce pe poporul lui Dumnezeu într-o poziție corespunzătoare înaintea Lui? Domnul răspunde la această întrebare în Maleahi, spunând: „Întoarceți-vă la Mine și Mă voi întoarce și Eu la voi”, zice Domnul oștirilor. Când ne întoarcem la Domnul din toată inima, El Se va lăsa găsit de noi.
Daniel s-a hotărât în inima lui să fie credincios Dumnezeului cerurilor. El s-a hotărât să nu mănânce din carnea de la masa împăratului și nici să bea din vinul lui. La fel, cei trei tovarăși ai săi s-au hotărât să nu-L dezonoreze pe Dumnezeu închinându-se în fața chipului de aur pe care îl ridicase Nebucadnețar în câmpia Dura. Când ne decidem să-I slujim lui Dumnezeu la fel de hotărâți ca acești slujitori credincioși, Dumnezeu va fi de partea noastră și ne va da din tăria Sa. (…)

Îngerii privesc cu uimire la nerecunoștința acelora pentru care Dumnezeu a făcut atât de mult, acordându-le continuu favorurile și darurile Sale. Oamenii uită de cerințele Lui și își îngăduie să fie egoiști și lumești. (…)

Dumnezeu nu ne poate binecuvânta pământul și turmele dacă noi nu folosim binecuvântările Sale pentru slava Lui. El nu-Și poate încredința comoara acelora care nu o folosesc cum se cuvine. În limbajul cel mai simplu, Domnul le-a spus copiilor Săi ce cere El de la ei. Ei trebuie să plătească zecime din tot ce posedă și să dea daruri din ceea ce le dă El. Îndurările și binecuvântările Lui sunt îmbelșugate și constante. El ne trimite ploaie și ne dă soare și face ca vegetația să crească. El a rânduit anotimpurile; timpul de semănat și de secerat sunt după cum le-a rânduit El; iar bunătatea necontenită a lui Dumnezeu ar merita ceva mai bun decât nerecunoștința și uitarea multora.

Dacă astfel stau lucrurile, să nu ne întoarcem noi la Dumnezeu și, cu inimi recunoscătoare, să-I aducem darurile și zecimile noastre? Domnul ne-a arătat care ne este datoria atât de clar încât, dacă neglijăm să îndeplinim cerințele Sale, vom fi fără scuză. Dumnezeu a lăsat bunurile Sale în mâna slujitorilor Săi pentru ca aceștia să le administreze cu echitate, pentru ca Evanghelia să poată fi predicată în toată lumea. Măsurile necesare pentru răspândirea adevărului Său în lume nu au fost lăsate la voia întâmplării. – Signs of the Times, 13 ianuarie 1890

Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.