Să iubești pe Domnul, Dumnezeu tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău și cu toată puterea ta… Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. (Marcu 12:30-31)


 
În Domnul Isus vedem atâta frumusețe și dragoste. Vedem în El un farmec fără seamăn. El a fost Maiestatea cerurilor… Îngerii se plecau în adorare înaintea Lui și se supuneau poruncilor Sale. Mântuitorul nostru a renunțat la toate acestea. El a renunțat la slava, maiestatea și splendoarea din acel loc, a coborât aici pe pământ și a murit pentru un neam răzvrătit care călca poruncile Tatălui Său. Domnul Hristos a găsit de cuviință să Se umilească pentru a putea salva neamul omenesc decăzut. El a băut paharul suferinței, iar în locul acestuia ne oferă nouă paharul binecuvântării. Da, acest pahar a fost sorbit pentru noi și, deși cunosc acest lucru, mulți aleg să continue să păcătuiască și să trăiască nesăbuit; și totuși, Domnul Isus încă le adresează invitația… Trebuie să acordăm atenție adevărurilor din Cuvântul lui Dumnezeu pentru ca acestea să ne poată schimba viața și trebuie să ne prindem cu tărie de ele. Dacă vom face acest lucru, ele vor avea o influență sfințitoare asupra vieții noastre; ne vor face în stare să fim pregătiți pentru împărăția slavei, astfel ca, atunci când timpul încercării se va fi sfârșit, să-L putem vedea pe Rege în toată frumusețea Sa și să putem sta în prezența Sa pentru totdeauna.
Dar întrebarea care se ridică este: Suntem noi dispuși pentru sacrificiu? (…) „Ieșiți din mijlocul lor și despărțiți-vă de ei, zice Domnul, și nu vă atingeți de ceea ce este necurat; și vă voi primi; voi fi tată pentru voi și voi îmi veți fi fii și fiice, spune Domnul cel atotputernic.” Ce făgăduință este aceasta!

Și voi credeți că, dacă acceptați adevărul lui Dumnezeu, vă înjosiți? (…) Adevărul îl înalță întotdeauna pe cel ce îl primește… El aduce curăție în caracter și în viață și ne face în stare să corespundem pentru societatea din ceruri, din împărăția slavei. Fără această calificare, nu vom vedea niciodată locașurile de sus. (…)

Îți cere adevărul să stai singur pe poziție pentru a-L sluji pe Dumnezeu, întrucât cei din jurul tău nu vor să se conformeze cerințelor lui Dumnezeu față de ei? Îți cere el să ai o altă atitudine decât aceștia? Da; și aceasta este crucea pe care trebuie s-o porți, ceea ce îi face pe mulți să spună: Nu pot face față cerințelor adevărului. Însă Domnul Hristos spune: „Dacă cineva iubește pe tatăl său, pe mama sa, pe fratele său, pe sora sa mai mult decât pe mine, nu este vrednic de mine”… Este oare un sacrificiu prea mare pe care să-l faci pentru El, care a sacrificat totul pentru tine? – Review and Herald, 19 aprilie 1870

Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO