„Dumnezeu a zis: ‘Nu te apropia de locul acesta; scoate-ţi încălţămintele din picioare, căci locul pe care calci este un pământ sfânt” Exodul 3:5

Moise fusese în pustie timp de 40 de ani, păzind oile. Acestea nici măcar nu erau oile sale – ele aparţineau socrului său. Într-una din zile, pe când pribegea prin pustiul nisipos, a văzut că un tufiş era în flăcări. S-a apropiat ca să investigheze. Domnul i-a vorbit din acel tufiş: „Scoate-ţi încăltămintele din picioare, căci locul pe care calci este un pământ sfânt.”

Ce făcea oare ca terenul din jurul tufişului aflat în flăcări să fie numit pământ sfânt? O, aţi putea spune, prezenţa lui Dumnezeu! Dar oare nu a fost Dumnezeu prezent cu Moise, în peregrinările sale prin pustiu, chiar înainte ca el să ajungă la acel tufiş? Da. Care este diferenţa? Diferenţa constă în faptul că Moise şi-a dat seama într-un mod special că Dumnezeu era acolo.

Isus a venit pe pământ pentru 33 de ani şi jumătate. 30 dintre acei ani au fost petrecuţi în atelierul de tâmplărie. Ni se spune că Isus a slujit pe Dumnezeu în egală măsură în atelierul de tâmplărie ca şi în cei trei ani şi jumătate de lucrare publică (Hristos Lumina Lumii, pag. 74). Isus, lucrând în atelierul de tâmplărie, şi-a dat seama că Dumnezeu era prezent acolo cu El, şi atelierul de tâmplărie a devenit pentru el pământ sfânt.

Fiecare dintre noi putem înţelege că indiferent unde lucrăm, indiferent unde ne petrecem zilele, locul acela poate fi pământ Sfânt pentru noi, dacă ne dăm seama de prezenţa Domnului în locul acela. Noi nu trebuie să mergem la vreun templu sau la un munte Sfânt ca să căutăm prezenţa Domnului. El este întotdeauna cu noi, şi când noi ne vom da seama că El este prezent, terenul pe care vom sta este teren sfânt. Nu este nici o diferenţă dacă eşti cioban, aşa cum a fost Moise, sau tâmplar aşa cum a fost Isus, sau învăţător, sau om de afaceri, sau gospodină, sau vânzător. Nu este nici o diferenţă dacă locul în care-ţi duci activitatea este „dincolo de pustie” (Exod 3:1), aşa cum a fost cazul lui Moise, sau într-un mare oraş. Biroul, casa, întreprinderea în care lucrezi, pot deveni pământ sfânt dacă tu îţi dai seama că Domnul este acolo unde eşti tu.

Mărturisirea pentru Hristos nu se desfăşoară numai sâmbătă după-amiază. Mărturisirea este un mod de viaţă. Probabil că cel mai larg câmp de activitate ce îl vei avea vreodată se găseşte chiar acolo unde îţi câştigi pâinea, pentru că acolo îţi petreci cel mai mult din timpul tău. Dacă tu vei consacra Domnului locul unde tu îţi desfăşori activitatea, pentru ca acel loc să fie pământ sfânt, Domnul va fi acolo.

Acest articol face parte din cartea „Nici o zi fără Isus” de Morris Venden

 

Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.