Între conformare și transformare (2)

 Solul care se dusese să cheme pe Mica i-a vorbit aşa: „lată, că prorocii, intr-un glas, prorocesc bine Împăratului; să fie dar şi cuvântul tău ca al fiecăruia din ei! Vesteşte-i bine!” Mica a răspuns: „Viu este Domnul că voi vesti ce-mi va spune Domnul.”

(1 Împăraţi 22:13,14)

Acest schimb de replici a avut loc cu ocazia întâlnirii lui losafat, împăratul lui luda, cu Ahab, împăratul lui Israel. Ahab încearcă să-l convingă pe losafat să îi devină aliat în războiul împotriva Siriei, însă acesta cere ca, înainte de a lua o decizie, să fie consultat Domnul prin profeţi. La palat se înfăţişează astfel 400 de profeţi şi toţi vestesc într-un glas exact ce vrea să audă Ahab: victoria asupra Siriei.

losafat însă nu este mulţumit şi pune întrebarea: „Nu există aici, în Samaria, un profet adevărat al lui Dumnezeu, în afara acestor patru sute de pretinşi profeţi?” Şi era într-adevăr un singur profet adevărat: se numea Mica. El fusese întemniţat de Ahab pentru împotrivire. La porunca împăratului, Mica este adus din închisoare exact aşa cum se găsea, cu mâinile legate. El respinge sfatul dat de cei patru sute de profeţi, refuză să se numere printre cei care spun şi fac ceea ce le cere Ahab şi le dez­văluie viziunea primită de la Dumnezeu. Mărturia sa despre adevăr este neînfricată şi neşovăielnică: dacă Ahab şi losafat aveau să meargă la război împotriva Siriei, bă­tălia avea să fie pierdută. Ahab se înfurie şi porunceşte ca profetul să fie trimis înapoi în celula lui. Ambii împăraţi resping cuvântul Domnului, încheie alianţa şi pornesc la război împotriva sirienilor. Bătălia este pierdută, iar Ahab este ucis.

A crede în Dumnezeu nu înseamnă pur şi simplu să ne conformăm unei doc­trine. Înseamnă să ne dorim mai presus de toate să fim izbăviţi de greşelile şi de cusururile noastre, să fim gata să urmăm personal şi cu orice preţ călăuzirea divină. Transformarea vieţii nu se poate produce în masă. Vestea bună despre dragostea răscumpărătoare a lui Dumnezeu prin Hristos se află la dispoziţia tuturor, ca un dar fără plată pe care nu trebuie decât să întindem mâna ca să îl luăm. Este cât se poate de simplu. Şi totuşi nu este chiar atât de simplu. Decizia de a-l răspun­de personal lui Hristos, de a ne lăsa transformaţi prin dragostea şi prin puterea Lui, poate fi cel mai dificil lucru din lume.

La testul final, majoritatea va merge înainte cu valul. Creştinul adevărat va trebui să ia poziţie de unul singur, neînduplecat, neclintit, fiindcă mintea şi inima lui sunt supuse lui Dumnezeu.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO