Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă. – 1 Samuel 16:7
Şi Dumnezeu, care cunoaşte inimile, a mărturisit pentru ei, şi le-a dat Duhul Sfânt ca şi nouă. – Faptele apostolilor 15:8

Într-o dimineaţă de toamnă am început să sparg nuci pecan de la pomul din curtea mea. Unele aveau coaja groasă, iar altele, coaja foarte subţire. Aveau forme diferite – erau lungi, scurte, rotunde. Căutam nuci cărnoase, hrănitoare şi gustoase. Nu ştiam niciodată ce aveam să găsesc în interiorul nucii pe care o spărgeam. Uneori găseam un miez frumos şi gustos, alteori dădeam peste nuci uscate sau stricate în interior. Unele nu se dezvoltaseră deplin, altele aveau viermi chiar în miezul lor. În timp ce le spărgeam, am început să mă gândesc la faptul că nucile pecan ilustrau câteva principii biblice.

În primul rând, la fel ca în cazul nucilor, nu putem cunoaşte inima fiecărei persoane doar uitându-ne la „coaja” exterioară. Deşi avem tendinţa de a judeca după înfăţişarea exterioară, Biblia ne spune că doar Isus Se poate uita la inimă. Iar dacă noi, petrecând timp cu ceilalţi, 11 lăsăm pe El să ne arate care sunt nevoile lor, El ne va învăţa şi cum să le împlinim.

În al doilea rând, doar Dumnezeu poate vedea dacă inima cuiva este seacă din punct de vedere spiritual din cauza lipsei de timp petrecut cu Isus. Dumnezeu ne va arăta care dintre persoanele din jurul nostru are inima uscată, suferind de o scădere a speranţei şi curajului. Adesea ne va ajuta să găsim cuvinte şi modalităţi de a încuraja aceste inimi care suferă. Le putem invita să se roage cu noi sau să facă parte dîntr-un grup mic de studiu al Bibliei.

În al treilea rând, Isus nu îi dă deoparte pe cei imaturi din punct de vedere spiritual sau pe cei care nouă ne par putrezi, din cauza alegerilor lor păcătoase din trecut. Isus ştie că, mai mult decât ceilalţi, ei au nevoie de acceptare, grijă, îngăduinţă, iertare şi dragoste. Şi, pe măsură ce ei cresc şi se vindecă, au nevoie mai mult ca niciodată de răbdarea noastră. Atât creşterea, cât şi vindecarea presupun timp. Isus vrea ca noi să-i tratăm cu aceeaşi milă şi cu acelaşi har cu care ne tratează El pe noi.

Ştiu că Isus doreşte ca noi să avem îndelungă răbdare cu greşelile care apar în procesul de dezvoltare. Atât cu ale altora, cât şi cu ale noastre. El nu doar că vede inima de dincolo de coajă, dar o acceptă şi o iubeşte.

Doamne, ajută-ne să fim ca Tine – fără prejudecăţi, toleranţi, plin de milă şi de dragoste. Amin.

Rebecca Crittenden Lowry Banks

Devoționalul pentru femei a fost preluat de pe devotionale.ro.