Testul vieții: Dumnezeu va purta de grijă

 Avraam a pus locului aceluia numele „Domnul va purta de grijă”. De aceea se zice şi azi: „La muntele unde Domnul va purta de grijă!”

(Geneza 22:14)

Mă aflam împreună cu prietena mea în Vietnam pentru a susţine nişte cursuri de pregătire a femeilor pentru misiune. Ea venise din Malaysia, iar eu am zburat din Filipine, via Bangkok, apoi în oraşele Ho Chi Minh şi Hanoi, unde urma să avem aceste întâlniri. Era o biserică nou înfiinţată, iar unii dintre participanţi nu fuseseră încă botezaţi, dar veneau la biserică în Sabat în mod regulat. Erau foarte entuziasmaţi şi am învăţat multe împreună. Sabatul l-am petrecut în Da Nang. Apoi am zburat la Dalat, în centrul ţării. Am rămas uimite când aproape 90 de femei s-au strâns într-o casă de rugăciune. Am observat că erau foarte apropiate pe Dumnezeu. Ştiau multe versete din Biblie pe de rost şi se rugau în mod sincer.

În drum spre casă, ne-am oprit din nou în oraşul Ho Chi Minh şi am trecut pe la un specialist în calculatoare ca să ne instaleze un program de securitate pe laptop, pentru a proteja fişierele de viruşi. Acesta a trebuit să transfere mai întâi toate fişierele pe un hard extern. A durat mult. Pentru că era deja târziu şi prietena mea avea şi ea nevoie să-i formateze hardul, m-a întrebat dacă poate să-mi folosească hardul extern fără să-mi fi transferat înapoi pe laptop toate fişierele, asigurându-mă că o voi putea face mai târziu. Urma să plecăm devreme a doua zi, aşa că am consimţit.

Întorcându-mă acasă, am încercat să transfer fişierele de pe hard pe calculator, dar acesta era gol. Fişierul cu documente din laptop era şi el gol. Hard disk-ul la fel. Nu mai aveam nimic. Absolut nimic! îţi imaginezi ce-am simţit. M-a cuprins ameţeala. Stomacul mi s-a strâns şi-mi venea să vărs.

„Doamne, este o încercare foarte grea pentru mine. Nu mai am niciun fişier şi sunt atât de importante pentru lucrul meu. Acolo e toată munca mea! Ştiu că vrei să depind de Tine şi de nimic altceva pe acest pământ”, m-am rugat eu. „îţi mulţumesc pentru această încercare. Ştii că am agenda plină de întâlniri. Te rog, ajută-mă să nu mă îngrijorez, ci să am încredere în Tine.” Mai târziu, în acea zi, m-am rugat din nou. Trebuia să susţin o prezentare importantă în dimineaţa următoare. Am zărit o coală de hârtie. M-am intins după ea şi am citit. „Aha, uite o idee bună. Mulţumesc, Doamne! Am să o dezvolt.” Pacea şi bucuria mi s-au cuibărit din nou în suflet.

Îl laud pe Dumnezeu pentru răspunsul Său imediat la rugăciune şi-I sunt recunoscătoare pentru încercările pe care le aduce în viaţa mea.

HELEN BOC ALA GULFAN

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO